Ghid turistic Croatia – Sectiunea date generale Croatia contine informatii despre istoria Croatia, geografia Croatia, clima Croatia, cultura Croatia si economia Croatia.

Date generale Croatia

Date generale Croatia

Date generale

  • Denumire oficiala: Republica Croatia (Republika Hrvatska).
  • Capitala si principalele orase: Zagreb (capitala), Rjieka, Split, Zadar.
  • Suprafata si diviziunile teritoriale: total – 56.594 km patrati,impartita administrativ in 20 de judete si orasul-district, Zagreb. Judetele sunt subdivizate in 429 de municipalitati, 127 orase si 2 districte regionale.
  • Populatia: 4.290.612 locuitori (recensamant 2011). Dispunere etnica potrivit recensamantului din 2001: croati (89,6%); sarbi (4,5%); altii (5,9%).
  • Limba oficiala: croata
  • Ziua nationala: 25 iunie 1991
  • Religii: romano-catolica (87,8%); ortodoxa (4,4%); musulmana (1,28%), altele (5,52%).
  • Moneda nationala: kuna (HRK)
  • Prefix telefonic international: +385
  • Forma de guvernamant: Republica – democratie parlamentara.

Croația (in croata Hrvatska), oficial Republica Croația (in croata Republika Hrvatska), este o republica parlamentara unitara și democratica din Europa, aflata la rascrucea intre Europa Centrala, Balcani, și Mediterana. Capitala și cel mai mare oraș al țarii este Zagreb. Țara este imparțita in 20 de cantoane și orașul Zagreb. Croația acopera 56.594 km² și are o clima diversa, predominant temperat continentala și mediteraneana. Coasta croata a Adriaticii are peste o mie de insule. Populația țarii este de 4,29 milioane de locuitori, majoritatea croați și majoritatea romano-catolici.

Croația de astazi are un Indice al Dezvoltarii Umane foarte ridicat. Fondul Monetar Internațional a clasificat Croația ca economie emergenta in curs de dezvoltare, iar Banca Mondiala a identificat-o ca economie cu venit mare. Croația este membra a ONY, a Consiliului Europei, a NATO, a Organizației Mondiale a Comerțului, a CEFTA și membru-fondator a Uniunii pentru Mediterana. Croația este in curs de aderare la Uniunea Europeana, a semnat tratatul de aderare iar aderarea sa este fixata pentru luna iulie 2013. Ca participant activ la forțele ONU de menținere a pacii, Croația a contribuit cu trupe la misiunea condusa de NATO in Afganistan și a deținut un loc nepermanent in Consiliul de Securitate al ONU in 2008–2009.

Sectorul serviciilor domina economia Croației, urmat fiind de industrie și agricultura. Turismul este o sursa importanta de venituri in timpul verii, Croația clasandu-se pe locul 18 in clasamentul celor mai populare destinații turistice din lume. Statul controleaza o parte din economie in care investește subvenții considerabile. Uniunea Europeana este cel mai important partener comercial al Croației. Incepand cu 2000, guvernul croat a investit in infrastructura, mai ales in cea de transport, conform coridoarelor pan-europene. Resursele interne produc o porțiune importanta din energie; restul este importata. Croația are un sistem universal de sanatate, și educație primara și secundara gratuita, susținand cultura prin numeroase instituții publice și prin investiții corporatiste in mass-media și edituri. Țara se mandrește cu contribuțiile artistice și științifice aduse culturii mondiale, cu bucataria sa, cu vinurile și cu realizarile din domeniul sportului.

Scurt istoric

La inceputul secolului al VII-lea, croații s-au stabilit in Croația actuala. Statul lor era la sfarșitul secolului al IX-lea organizat in doua ducate. Tomislav a devenit primul rege in 925, ridicand Croația la rang de regat. Regatul Croației și-a pastrat suveranitatea aproape doua veacuri, atingand maxima expansiune in timpul domniei regelui Peter Krešimir al IV-lea și a lui Dmitar Zvonimir. Croația a intrat intr-o uniune personala cu Ungaria in 1102. In 1527, in fața cuceririi otomane, parlamentul croat l-a ales pe Ferdinand I din Casa de Habsburg pe tronul croat.

In 1918, dupa Primul Razboi Mondial, Croația a fost pentru scurt timp inclusa in Statul Slovenilor, Croaților și Sarbilor care și-a declarat independența fața de Austro–Ungaria și a co-fondat apoi Regatul Iugoslaviei. Un stat croat independent a existat pentru scurt timp in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial ca stat-marioneta fascist. Dupa razboi, Croația a devenit membru-fondator și țara federala constituenta a celei de a doua Iugoslavii, un stat socialist. In iunie 1991, Croația și-a declarat independența, care a intrat in vigoare la 8 octombrie in același an. Razboiul Croat de Independența a durat patru ani dupa declararea independenței și a fost caștigat.

↑ Sari sus

Geografie

Croația se afla in Europa Centrala și de Sud-Est, se invecineaza cu Ungaria la nord-est, cu Serbia la est, cu Bosnia și Herțegovina la sud-est, cu Muntenegru la sud-est, cu Marea Adriatica la sud-vest și cu Slovenia la nord-vest. Ea se afla in principal intre paralelele de 42° și 47° latitudine nordica și intre meridianele de 13° și 20° longitudine estica. O parte din teritoriul din sudul extrem din jurul Dubrovnikului este o exclava legata de restul teritoriului doar prin ape teritoriale, pe uscat fiind separata de acesta printr-o fașie ce aparține Bosniei și Herțegovinei, in jurul orașului Neum.

Teritoriul acopera 56.594 km², fiind format din 56.414 km² de uscat și 128 km² de apa. Este a 127-a țara din lume ca marime. Altitudinea variaza de la munții Alpilor Dinarici cu cel mai inalt punct in varful Dinara la 1.831 m la frontiera cu Bosnia și Herțegovina in sud pana la țarmul Marii Adriatice care compune intreaga frontiera sud-vestica. Croația insulara consta din peste o mie de insule și insulițe de diverse dimensiuni, dintre care 48 sunt locuite permanent. Cele mai mari insule sunt Cres și Krk, fiecare dintre ele cu o suprafața de 405 km².

Nordul deluros din Hrvatsko Zagorje și campiile estice din Slavonia (parte a Campiei Panonice) sunt traversate de marile rauri Sava, Drava, Kupa și Dunarea. Dunarea, al doilea fluviu al Europei ca lungime, curge prin orașul Vukovar din estul extrem și formeaza o mare parte din frontiera cu Serbia. Regiunile centrale și sudice de langa coasta Adriaticii, precum și insulele, constau din munți de mica altitudine și culmi impadurite. Resursele naturale gasite in țara in cantitați destul de importante pentru producție sunt petrolul, carbunele, bauxita, minereul de fier inferior, calciul, gipsul, asfaltul natural, silicatul, mica, argilele, sarea și hidroenergia.

Relieful carstic compune aproape jumatate din Croația și in special se remarca in Alpii Dinarici. In Croația exista multe peșteri de mare adancime, dintre care 49 sunt mai adanci de 250 m, 14 dintre ele depașind 500 m și trei avand peste 1.000 m. Cele mai celebre lacuri din Croația sunt lacurile Plitvice, un sistem de 16 lacuri legate de cascade peste corpuri de dolomit și calcar. Lacurile sunt celebre pentru culorile lor distinctive, de la turcoaz, la verde inchis, cenușiu și albastru.

↑ Sari sus

Clima

Mare parte din Croația are o clima continentala moderat calda și ploioasa, conform clasificarii climatice Köppen. Temperatura medie lunara se incadreaza intre -3 °C (in ianuarie) și 18 °C (in iulie). Cele mai reci parți ale țarii sunt Lika și Gorski Kotar unde se gasește zapada la altitudini de peste 1.200 m. Cele mai calde parți ale țarii sunt coasta Adriaticii și mai ales zona din interiorul continentului aflata in imediata apropiere, caracterizate de o clima mediteraneana, temperaturile extreme fiind moderate de mare. In consecința, extremele termice sunt mai pronunțate in zonele continentale—cea mai joasa temperatura, de -35,5 °C s-a inregistrat la 3 februarie 1919 in Čakovec, iar maximul istoric de 42,4 °C s-a inregistrat la 5 iulie 1950 la Karlovac.

Precipitațiile medii anuale se incadreaza intre 600 mm și 3.500 mm in funcție de regiunea geografica și de tipul de clima. Cele mai puține precipitații se inregistreaza in insule (Vis, Lastovo, Biševo, Svetac) și in zonele estice ale Slavoniei, deși in cazul celei din urma, aceasta are loc in sezonul vegetativ. Nivelele maxime de precipitații se intalnesc in munții Dinara și in Gorski Kotar. Vanturile predominante in interior sunt vanturi dinspre nord-est sau sud-vest, moderate, iar in zonele de coasta domina vanturile facilitate de trasaturi locale de relief. Viteze mai mari ale vanturilor sunt cel mai adesea inregistrate in lunile mai reci, de-a lungul coastei, in general bora și siroco. Cele mai insorite zone ale țarii sunt insulele, in special Hvar și Korčula, cu peste 2700 de ore de soare pe an, urmate de zona sudica a coastei Adriaticii, cea nordica, și Slavonia, toate cu peste 2000 de ore de soare pe an.

↑ Sari sus

Economie

Croația are o economie de piața cu venit ridicat. Fondul Monetar Internațional arata ca PIB-ul nominal al Croației se ridica la 63,842 miliarde dolari, sau 14.457 de dolari pe cap de locuitori, in anul 2011 in vreme ce PIB-ul in termenii paritații puterii de cumparare a fost de 80,334 miliarde de dolari sau 18.191 dolari pe cap de locuitor. Datele Eurostat arata PIB-ul PPP al Croației la 61% din media UE pe 2010. Creșterea PIB real in 2007 a fost de 6%. Salariul mediu brut al unui angajat croat in primele noua luni din 2008 a fost de 7.161 kune (1.530 $) pe luna. In 2007, rata șomajului, dupa definiția data de Organizația Internaționala a Muncii a fost de 9,1%, scazand constant de la 14,7% in 2002. Rata șomajului inregistrata a fost insa mai mare, ridicandu-se la 13,7% in decembrie 2008.

In 2009, producția economica a fost dominata de sectorul serviciilor, care a produs 73,6% din PIB, urmat de sectorul industrial cu 20,5% și de agricultura cu 5,9% din PIB. Conform datelor de pe 2004, 2,7% din forța de munca era ocupata in agricultura, 32,8% in industrie și 64,5% in servicii. Sectorul industrial este dominat de industria navala, alimentara, farmaceutica, a tehnologiei informației, cea biochimica și a lemnului. In 2010, exporturile Croației s-au ridicat la 64,9 miliarde de kune (8,65 miliarde de euro) cu importuri in valoare de 110,3 miliarde de kune (14,7 miliarde de euro). Cel mai mare partener comercial al țarii este Uniunea Europeana.

Privatizarea și tranziția catre economia de piața abia incepusera sub noul guvern croat cand in 1991 a izbucnit razboiul. Ca urmare a razboiului, infrastructura economica a suferit pagube masive, in special turismul, mare generator de venituri. Intre 1989 și 1993, PIB-ul a inregistrat o scadere de 40,5%. Statul croat inca mai controleaza o mare parte din economie, cheltuielile bugetare reprezentand pana la 40% din PIB. Un sistem judiciar greoi și aglomerat, combinat cu administrația publica ineficienta, mai ales in ce privește chestiuni legate de proprietatea funciara și de corupție, pun probleme deosebite. In 2011, țara a fost clasata pe locul 66 de catre Transparency International cu un indice al percepției corupției de 4,0. O alta problema o constituie o datorie naționala mare și in creștere, ajunsa la peste 34 miliarde de euro sau 89,1% din PIB.

Turismul domina sectorul de servicii al economiei croate și produce pana la 20% din PIB-ul țarii. Venitul total al turismului pentru 2011 a fost estimat la 6,61 miliarde euro. Efectele sale pozitive se simt in toata economia țarii, in termeni de creștere a volumului afacerilor observat in sectorul retail, in industria prelucratoare și in numarul angajaților sezonieri pe timp de vara. Turismul este considerat industrie de export, deoarece reduce semnificativ dezechilibrul balanței comerciale a țarii. De la incheierea Razboiului de Independența a Croației, turismul a crescut rapid, inregistrand o creștere de patru ori a numarului turiștilor, cu peste 10 milioane de turiști anual. Cei mai numeroși turiști vin din Germania, Slovenia, Austria și Cehia, pe langa croați.

↑ Sari sus

Cultura

Datorita poziției sale geografice, Croația reprezinta un amestec de patru sfere culturale diferite. A fost o rascruce a influențelor culturilor occidentale și orientale—inca de la imparțirea Imperiului Roman—precum și intre Mitteleuropa și cultura mediteraneana. Mișcarea ilirica a fost cea mai semnificativa perioada de istorie culturala naționala, secolul al XIX-lea dovedindu-se crucial pentru emanciparea limbii croate și aducand progrese fara precedent in toate domeniile artei și culturii, atunci aparand numeroase figuri istorice. Ministerul Culturii se ocupa cu conservarea patrimoniului cultural și natural al țarii și ii supravegheaza dezvoltarea. Alte activitați ce susțin dezvoltarea culturii sunt organizate la nivelul administrației locale. UNESCO a inscris șapte locuri din Croația pe lista patrimoniului mondial. Țara este bogata și in patrimoniu intangibil și deține zece capodopere culturale intangibile incluse pe lista UNESCO, mai multe decat orice țara din Europa cu excepția Spaniei care are tot zece. O contribuție culturala de anvergura mondiala adusa de Croația este cravata, purtata la inceput de mercenarii croați din secolul al XVII-lea aflați in Franța.

Croația are un nivel inalt al dezvoltarii umane și al egalitații intre sexe, conform Indicelui Dezvoltarii Umane. Ea promoveaza drepturile persoanelor cu disabilitați, și are o legislație toleranta fața de homosexuali. Uniunile civile ale homosexualilor și lesbienelor sunt permise din 2003, dar reglementarea legala a acestui domeniu este considerata neadecvata de activiștii LGBT din țara. Imigrația in Croatia este in general considerata necesara și benefica pentru dezvoltarea economica, și se așteapta sa creasca dupa aderarea la UE.

Arhitectura din Croația reflecta influențele țarilor vecine. Influența austriaca și maghiara se vede in spațiile publice și in cladirile din nord și din zonele centrale, arhitectura de-a lungul coastelor Dalmației și Istriei prezinta influențe venețiene. Piețele mari denumite dupa eroi naționali, parcurile bine ingrijite și zonele pietonale sunt trasaturi ale acestor orașe, mai ales acolo unde a avut loc planificarea urbana baroca pe scara larga, cum ar fi in Varaždin și in Karlovac. Influențele ulterioare ale curentului Art Nouveau s-au reflectat in arhitectura contemporana. De-a lungul coastei, arhitectura este mediteraneana, cu puternice influențe venețiene și renascentiste in marile zone urbane exemplificate de operele lui Giorgio da Sebenico și Niccolò Fiorentino, cum ar fi catedrala Sf. Iacob din Šibenik.



Recenziile turistilor

Calificativ 0 / 5 (bazat pe 0 calificative)

Nu exista recenzii din partea turistilor.

Fii primul care lasa recenzie

Fii primul care lasa o recenzie! Primesti +5 puncte (pentru o recenzie ce depaseste 75 de caractere)


Afla cum poti acumula puncte »


Impartaseste-ne parerea ta

0 caractere