Ghid turistic Romania – Sectiunea date generale Romania contine informatii despre istoria Romania, geografia Romania, clima Romania, cultura Romania si economia Romania.

Date generale Romania

Date generale Romania

Date generale

  • Capitala : Bucuresti
  • Moneda: Leul
  • Principalele orase: Timisoara, Iasi, Cluj-Napoca, Brasov, Constanta, Craiova, Sibiu, Ploiesti, Galati, Oradea
  • Suprafata si diviziunile teritoriale: 238.391 kmp. Romania are 41 de județe plus municipiul-capitala București, care are un statut similar cu acela de județ.
  • Populatia: 20.254.866 (estimare 2011)
  • Religia: ortodocsi (78%), greco-catolici (10%), romano-cataolici (5%), protestanti (5%)
  • Limbi oficiale: romana (vorbita de 91% din populatie)
  • Ziua nationala: 1 decembrie 1918 (Ziua Marii Uniri)
  • Prefix telefonic international: +40
  • Forma de guvernamant: republica semiprezidențiala

Romania este o țara situata in sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunarii, la nord de peninsula Balcanica și la țarmul nord-vestic al Marii Negre. Pe teritoriul ei este situata aproape toata suprafața Deltei Dunarii și partea sudica și centrala a Munților Carpați. Se invecineaza cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord și est și Republica Moldova la est, iar țarmul Marii Negre se gasește la sud-est.

Scurt istoric

De-a lungul istoriei, diferite porțiuni ale teritoriului de astazi al Romaniei au fost in componența sau sub administrația Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus și a celui Austro-Ungar.

Romania a devenit stat suveran in 1859 prin unirea dintre Moldova și Țara Romaneasca condusa de Alexandru Ioan Cuza și a fost recunoscuta ca țara independenta 19 ani mai tarziu. In 1918, Transilvania, Bucovina și Basarabia s-au unit cu Romania formand Romania Mare sau Romania interbelica, care a avut extinderea teritoriala maxima din istoria Romaniei (295.641 km2).

In ajunul celui de-al Doilea Razboi Mondial (1940), Romania Mare (Intregita), sub presiunea Germaniei naziste condusa de Hitler, a fost nevoita, in timpul guvernului pro-nazist condus de Gigurtu, sa cedeze teritorii Ungariei (nordul Transilvaniei), Bulgariei (Cadrilaterul) și Uniunii Sovietice (Basarabia, Herța și Bucovina de nord). Dupa abolirea regimului lui Antonescu de la 23 august 1944 și intoarcerea armelor contra Puterilor Axei, Romania s-a alaturat Puterilor Aliate (Anglia, Statele Unite, Franța și Uniunea Sovietica) și a recuperat Transilvania de Nord, fapt definitivat prin Tratatul de pace de la Paris semnat la 10 februarie 1947.

La momentul destramarii Uniunii Sovietice și a inlaturarii regimului comunist instalat in Romania (1989), țara a inițiat o serie de reforme economice și politice. Dupa un deceniu de probleme economice, Romania a introdus noi reforme economice de ordin general (precum cota unica de impozitare, in 2005) și a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.

↑ Sari sus

Geografie

Teritoriul actual al Romaniei mai este numit și spațiul carpato-danubiano-pontic, deoarece Romania se suprapune unui sistem teritorial european, conturat dupa forma cercului Carpaților Romanești și a regiunilor limitrofe impuse și subordonate complementar Carpaților, fiind marginita in partea de sud de fluviul Dunarea, iar in partea de est de Marea Neagra.

Romania este situata in emisfera nordica, la intersecția paralelei 45° latitudine nordica și meridianului de 25° longitudine estica, iar in Europa in partea central sud-estica la distanțe aproximativ egale fața de extremitațile continentului european. Romania se invecineaza la nord cu Ucraina, granița de sud este formata cu Bulgaria (o mare parte fiind frontiera acvatica, cu Dunarea), in vest cu Ungaria, in sud-vest cu Serbia, iar in est cu Republica Moldova (formata in totalitate de Prut). Frontierele Romaniei se intind pe 3150 km, din care 1876 km au devenit, in 2007, granițe ale Uniunii Europene (spre Serbia, Moldova și Ucraina), in timp ce cu Marea Neagra, granița formata are o lungime de 194 km pe platforma continentala (245 km de țarm). Suprafața Romaniei este de 238 391 km², la care se adauga 23 700 km² din platforma Marii Negre.

Relieful Romaniei este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporționalitate, complementaritate și dispunere simetrica, dat fiind numarul mare de forme de relief, repartiția aproximativ egala a principalelor unitați de relief (35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30% campii) și gruparea reliefului. Carpații Romanești se extind ca un inel, ce inchide o mare depresiune in centrul țarii, cea a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați, cu un etaj alpin, pașuni alpine și intinse suprafețe de eroziune, a caror altitudine maxima se atinge in varful Moldoveanu (din Munții Fagaraș), la 2 544 de metri. Pe teritoriul Romaniei, Munții Carpați au o lungime de 910 km.

La exterior Munților Carpați se afla un inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, datorita bogatelor resurse de subsol (petrol, carbuni, sare) și condițiilor favorabile culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi. In est și sud se extind trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), dar și Podișul Mehedinți, in timp ce in sud și vest se intind doua mari campii, Campia Romana (ingustata spre est) și Campia de Vest.

Delta Dunarii este cea mai joasa regiune a țarii, sub 10 m altitudine, cu intinderi de mlaștini, lacuri și stuf. Ceva mai inalțate sunt grindurile fluviale și maritime (Letea, Caraorman, Saraturile) pe care se grupeaza satele de pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de numeroși oameni de știința ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Batran. Delta Dunarii a fost introdusa in lista patrimoniului mondial al UNESCO in 1991 ca rezervație naturala a biosferei.

Romania beneficiaza de toate tipurile de unitați acvatice: fluvii și rauri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitațile hidrografice și hidrologice ale Romaniei sunt determinate, in principal, de poziția geografica a țarii in zona climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificari ale acestor particularitați.

↑ Sari sus

Clima

Clima Romaniei este determinata in primul rand de poziția sa pe glob, precum și de poziția sa geografica pe continentul european. Aceste particularitați confera climei un caracter temperat continental cu nuanțe de tranziție.

Extinderea teritoriului țarii pe aproape 5° de latitudine impune diferențieri mai mari intre sudul și nordul țarii in ceea ce privește temperatura decat extinderea pe circa 10 °C de longitudine, astfel daca temperatura medie anuala in sudul țarii se ridica la circa 11 °C, in nordul țarii, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborate cu circa 3 °C. Intre extremitatea vestica și cea estica a teritoriului național, diferența termica se reduce la 1 °C (10 °C in vest, 9 °C in est).

Relieful țarii are un rol esențial in delimitarea zonelor și etajelor climatice. Munții Carpați formeaza o bariera care separa climatele continentale aspre din est de cele din vest de tip oceanic și adriatic. In concluzie, clima Romaniei este una de tip temperat-continentala, cu patru anotimpuri și este marcata de influențe ale climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest și nord-vest, pastrandu-și totuși identitatea climatului carpato-ponto-danubian. Precipitațiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm in Campia Romana și pana la 600 mm in cea de Vest. Odata cu altitudinea, precipitațiile cresc, depașind pe alocuri 1000 mm pe an.

Primele inregistrari climatice in Romania s-au facut odata cu inființarea Institutului Meteorologic Central (in 1884) și cu apariția lucrarilor elaborate de Ștefan Hepites. Dupa 1960 are loc o dezvoltare a rețelei de stații meteorologice, aparand și importante lucrari referitoare la caracteristicile climatice ale spațiului montan, litoral, urban, rural, etc.

↑ Sari sus

Economie

Cu un PIB estimat de 404,7 miliarde de lei și de 18.791 lei pe cap de locuitor in 2007, Romania este o țara cu un venit mediu-superior. Produsul intern brut al Romaniei a urcat in ultimul trimestru din 2008 cu 2,9%, temperand creșterea pe intregul an la 7,1%. Valoarea PIB in 2008 a fost de 503,959 miliarde lei (136,8 miliarde euro).

Dupa caderea regimului comunist, țara a cunoscut un deceniu de instabilitate și profund declin economic, consecințe provocate de o administrare defectuoasa și corupta și de lipsa unor reale reforme structurale. De la inceputul mileniului, economia Romaniei s-a transformat intr-o economie relativ stabila, caracterizata de o creștere vizibila, dublata de reducerea șomajului și a inflației. In 2006, conform Institutului Național de Statistica, PIB-ul a cunoscut o creștere in termeni reali de 7,9%, una dintre cele mai ridicate din Europa și a egalat PIB pe locuitor realizat de Romania in 1988. Șomajul in Romania a fost de 3,9% in septembrie 2007, un procent scazut daca se compara cu cel al altor țari mijlocii și mari din Europa precum Polonia, Franța, Germania și Spania. Datoria externa a Romaniei este relativ mica, reprezentand 20,3% din PIB.

Principalele industrii ale Romaniei sunt cea textila și de incalțaminte, industria metalurgica, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, miniera, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimica, alimentara și cea de rafinare a petrolului. O importanța secundara o au industriile farmaceutica, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. In prezent, industria constructoare de mașini este foarte dinamica, fiind susținuta in principal de producatorul de autovehicule Dacia. Industria romaneasca de IT cunoaște de asemenea o creștere anuala constanta. In general, Romania intreține un comerț intens cu țari din Uniunea Europeana, in special cu Germania și Italia, care sunt unii dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Romaniei.

Dupa o serie de privatizari și reforme de la sfarșitul anilor ’90 și inceputul anilor 2000, intervenția guvernului in economia țarii a fost destul de absenta, in comparație cu economiile celorlalte state din Europa. In 2005, Romania a inlocuit sistemul progresiv de impozitare in care cota maxima era de 40%, cu o cota unica de 16%. In 2007, aceasta era cea mai mica cota din UE. Insa, in 2008, Romania a fost eclipsata de Bulgaria care are acum o cota unica de 10% și de Republica Ceha, unde s-a introdus recent o cota de 15%.

Economia este, predominant, bazata pe servicii, care reprezinta 55% din PIB, iar industria și agricultura au de asemenea o contribuție importanta de 35%, respectiv 10% din PIB. In schimb, 32% din populația tarii este angajata in agricultura și producție, una dintre cele mai mari rate din Europa. Incepand cu anul 2000, Romania a atras tot mai mulți investitori straini, devenind cea mai importanta destinație de investiții straine in Europa Centrala și de Sud-Est. Investițiile straine directe au fost, in 2006, in valoare de 8,3 miliarde €. Un aport insemnat in economia romaneasca il reprezinta sumele de bani trimise de cetațenii romani care lucreaza in alte țari ale lumii. Conform ultimelor estimari ale Bancii Mondiale, aceasta suma s-a ridicat in anul 2008 la 9 miliarde dolari.

Printre problemele economiei in Romania se numara: o populație aproximativ jumatate rurala și nefiscalizata, prea mulți asistați sociali, prea mulți bani cheltuiți pe medicamente scumpe, evaziune fiscala ridicata.

Potrivit unui raport din 2006 al Bancii Mondiale, economia Romaniei se claseaza pe locul 49 dintr-un numar total de 175 economii naționale in privința ușurinței de a face afaceri, inregistrand astfel o poziție mai buna decat alte țari din regiune, precum Ungaria și Cehia. In plus, același studiu a considerat ca Romania a fost in 2006 a doua țara din lume ca ritm al reformelor mediului de afaceri, dupa Georgia. Salariul mediu brut in Romania, in luna august 2011, a fost de 2.005 lei, in scadere cu 22 de lei fața de luna iulie 2011.

↑ Sari sus

Cultura

Romania are o cultura unica datorita așezarii sale geografice și a evoluției istorice distincte. Este fundamental definita ca fiind un punct de intalnire a trei regiuni: Europa Centrala, Europa de Est și Europa de Sud-Est, dar nu poate fi cu adevarat inclusa in nici una dintre ele. Identitatea romaneasca a fost formata pe un substrat din amestecul elementelor dacice și romane, cu multe alte influențe.

Cultura moderna romana a aparut și s-a dezvoltat in aproximativ ultimii 250 ani sub o puternica influența din partea culturilor din vestul Europei, in special cea franceza și cea germana. In plus, sub influența tradiției bizantine și slavone, romanii sunt, de asemenea, singurul popor majoritar creștin ortodox dintre popoarele latine.

Umanismul a aparut in Moldova in secolul al XVII-lea venit, in general, pe filiera poloneza. Cel mai important reprezentant al sau, Miron Costin, a scris o cronica a istoriei Moldovei. Alți umaniști au fost Dimitrie Cantemir și Constantin Brancoveanu. Principalii reprezentanți ai iluminismului au fost Gheorghe Asachi, Ion Budai Deleanu și Dinicu Golescu. Unirea Principatelor Romane din 1859 a dat un impuls deosebit societații și culturii romanești. Pe baza unor inalte școli deja existente au fost intemeiate universitați la Iași și la București, iar numarul de instituții culturale și științifice a crescut semnificativ. Un mare impact in literatura romana l-a avut cercul literar Junimea, fondat de un grup de personalitați in jurul criticului literar Titu Maiorescu, in 1863. Acesta a tiparit revista Convorbiri literare, unde au publicat, printre alții, Mihai Eminescu, poetul național al Romaniei, Ion Creanga, Vasile Alecsandri și Ion Luca Caragiale, cel mai important dramaturg roman. In aceeași perioada, Nicolae Grigorescu a fost unul dintre fondatorii picturii romane moderne.

Prima jumatate a secolului al XX-lea este un moment important pentru cultura romana, aceasta atingand nivelul sau maxim de afirmare internaționala in armonie cu tendințele culturale europene. Cel mai de seama artist plastic, care a ocupat un loc deosebit și in istoria artei mondiale, a fost sculptorul Constantin Brancuși, o figura centrala a mișcarii artistice de avangarda și un pionier al captarilor, inovator in sculptura mondiala prin imersiunea in sursele primordiale ale creației populare. Inceputul secolului al XX-lea a fost, de asemenea, o perioada importanta pentru proza romaneasca, in care au activat personalitați precum romancierii Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu și Camil Petrescu. In dramaturgie, un talent aparte a fost Mihail Sebastian, iar Lucia Sturdza Bulandra a fost actrița cea mai reprezentativa pentru aceasta perioada.

Poezia interbelica va ajunge sa se sincronizeze cu marea poezie europeana. Cei mai insemnați poeți din aceasta perioada sunt: George Bacovia, Tudor Arghezi și Ion Barbu. De asemenea, Tristan Tzara, unul dintre fondatorii mișcarii dadaiste, era originar din Romania. De asemenea, in timpul acestei epoci s-au ivit și in filozofia romana figuri ca Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Tudor Vianu și Vasile Conta. In domeniul istoriei, perioada a fost dominata de marele erudit Nicolae Iorga.

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, regimul comunist a introdus o cenzura aspra și a folosit cultura ca pe un mijloc de control și subordonare a poporului. Libertatea de exprimare a fost constant restricționata pe diverse cai. In aceasta perioada, personalitați dintre cele mai reprezentative au fost: scriitorii Marin Preda, Nicolae Breban, poeții Nichita Stanescu, Marin Sorescu, precum și criticii literari Nicolae Manolescu și Eugen Simion. O alta consecința a atitudinii comuniste fața de elite, in general, a fost apariția, pentru prima data in istoria Romaniei, a unei diaspore adevarate incluzand mari personalitați ale vieții științifice și culturale: George Emil Palade (laureat al Premiului Nobel in Biologie); Mircea Eliade, renumitul istoric al religiilor; Eugen Ionescu, dramaturg al absurdului, și Emil Cioran. Alți membri al diasporei au fost Sergiu Celibidache și Ionel Perlea, renumiți dirijori.

Muzica romaneasca cuprinde totalitatea creațiilor muzicale elaborate de catre romani și stramoșii acestora. Posibilitatea de a trata muzica daco-geților și a protoromanilor este foarte limitata din pricina documentației minime pastrate. Incepand cu Evul Mediu, situarea la confluența dintre est și vest a determinat o diferențiere intre muzicile apreciate in primele state romanești: cele așezate in apus beneficiaza de influențe vestice, in vreme ce statele situate in est preiau elemente din muzicile bizantina, slava și, mai tarziu, turceasca. Aceste influențe au acționat atat asupra muzicii folclorice, cat și a muzicii erudite (muzica religioasa – gregoriana in apus și bizantina in rasarit – și muzica culta laica). Folclorul muzical romanesc cuprinde toate creațiile culturii spirituale populare romanești din domeniul artei sunetelor. Se face referire la moștenirea muzicala a romanilor de la sat dintotdeauna și a popoarelor din care ei au luat naștere. Sub delimitarea folcloristicii, folclorul muzical constituie o ramura a creației tradiționale romanești, alaturi de: folclorul literar, dans și teatrul popular. La inceputul secolului XX se remarca compozitorul George Enescu, primul creator roman ce realizeaza o sinteza organica, profunda intre muzica folclorica romaneasca și tendințele muzicii culte ale vremii sale (este epoca romantismului tarziu); el folosește un limbaj muzical modern și experimenteaza in ariile modala și microtonala. Enescu este considerat cel mai valoros compozitor roman din toate timpurile.

Lista Patrimoniului Mondial UNESCO include monumente din Romania precum: așezarile sasești cu biserici fortificate din Transilvania, bisericile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Maramureș, Manastirea Horezu, Cetatea Sighișoarei, fortarețele dacice din Munții Oraștiei și Delta Dunarii. De asemenea, in 2007, orașul Sibiu a fost capitala europeana a culturii impreuna cu Luxemburg.

Cinematograful a aparut in Romania la 27 mai 1896 iar primele proiecții au avut loc in București la sediul ziarului de limba franceza L’Indépendance Roumaine. Printre cei mai importanți regizori romani, se numara: Jean Georgescu, Victor Iliu, Liviu Ciulei, Ion Popescu-Gopo, Lucian Pintilie, Dan Pița, Alexandru Tatos, Mircea Daneliuc și Sergiu Nicolaescu. Dintre filmele romanești cu distincții internaționale pot fi amintite: Padurea spanzuraților, Rascoala, A fost sau n-a fost? și California Dreamin’ (Nesfarșit). Alte filme din ultimii ani care s-au bucurat de succes internațional sunt: Moartea domnului Lazarescu, regizat de Cristi Puiu și 4 luni, 3 saptamani și 2 zile realizat de Cristian Mungiu și premiat cu Palme d’Or la Cannes. Printre cei mai talentați actori romani, se numara: Radu Beligan, Constantin Tanase, Florin Piersic, Gheorghe Dinica, Toma Caragiu, Jean Constantin, Dem Radulescu, Puiu Calinescu, Tamara Buciuceanu Botez, Draga Olteanu Matei, Marin Moraru, Stela Popescu, Amza Pellea, Ștefan Banica, Costel Baloiu, Ilarion Ciobanu, Nae Lazarescu, Dorel Vișan, Mircea Albulescu, Sebastian Papaiani, Florian Pittiș, Mircea Diaconu, Marcel Iureș, Maia Morgenstern și Alexandru Arșinel.



Recenziile turistilor

Calificativ 0 / 5 (bazat pe 0 calificative)

Nu exista recenzii din partea turistilor.

Fii primul care lasa recenzie

Fii primul care lasa o recenzie! Primesti +5 puncte (pentru o recenzie ce depaseste 75 de caractere)


Afla cum poti acumula puncte »


Impartaseste-ne parerea ta

0 caractere