Ghid turistic Romania – In aceasta sectiune gasesti informatii turistice Romania precum: societatea din Romania, bucataria din Romania, cand sa vizitezi Romania si shopping in Romania.

Informatii turistice Romania

Informatii turistice Romania

Localnicii

Vizitatorii straini considera romanii printre cei mai prietenosi si ospitalieri oameni de pe glob. Romanii sunt, prin natura lor, iubitori de distractie, calzi, primitori si cu un simt innascut al umorului. Romania este asociata cu nume mari ale artei si sportului: Constantin Brancusi (unul din cei mai apreciati sculptori moderni), Angela Gheorghiu (una din cele mai mari soprane de opera), Eugen Ionesco (scriitor de renume mondial), Gheorghe Zamfir (celebrul cantaret la nai), George Enescu (muzician), Nadica Comaneci (prima gimnasta din istorie care a luat nota 10), Ilie Nastase (de doua ori numarul 1 mondial la tenis) si multi altii.

In Romania traiesc 89% romani, 7,5% unguri, 1,9% tigani plus germani, ucrainieni, armeni, croati, sarbi si turci. Peste 55% din totalul populatiei traieste la oras. Religiile principale sunt: ortodocsi (78%), greco-catolici (10%), romano-cataolici (5%), protestanti (5%). Limba oficiala este limba romana. Etnicii maghiari si germani folosesc limbile proprii in scoli si administratie. Majoritatea locuitorilor de la oras vorbesc o limba straina (engleza, germana sau franceza).

Bucataria romaneasca

Bucataria romaneasca este denumirea pe care o poarta rezultatul sintetizarii, in timp, a gusturilor și obiceiurilor gastronomice specifice poporului roman. Ea este diversa, cuprinde nenumarate obiceiuri și tradiții culinare, mancaruri specifice, impreuna cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu care poporul roman a intrat in contact dealungul istoriei. Bucataria romaneasca cuprinde atat bucate de zi cu zi cat și preparate speciale de sarbatoare. Poporul roman fiind creștin inca de la inceputurile formarii sale, Bucataria romaneasca cuprinde numeroase bucate de praznic randuite in funcție de anotimpul și sarbatoarea pomenita. Bucatele romanești sunt alcatuite atat din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cat și din carne și subproduse din carne. Un loc aparte in Bucataria romaneasca il au dulciurile, placintele, dulcețurile.

Ocupațiile de baza ale locuitoriilor Romaniei au fost, inca din cele mai vechi timpuri, agricultura, creșterea animalelor și vanatoarea. Relieful Romaniei fiind bogat reprezentat atat de zone de lunca, campie, de zone deluroase și intracolinare precum și de numeroase inalțimi montane, dezvoltarea culturilor agricole și pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltarii unei bogate tradiții culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor și fructelor. Bogația fanețelor raspandite pe coamele dealurilor și poalele munților a oferit posibilitați mari de creștere a animalelor. Astfel bucataria romaneasca se bucura de o gama variata de produse de carne, lapte, lactate, produse din lapte, specifice prin gustul, aromele folosite precum și prin tehnicile de elaborare. Bogația vanatului raspandit in padurile romanești a adus dupa sine știința prepararii vanatului in diverse mancaruri și preparate.

Prin intersectarea culturilor, Bucataria romaneasca a fost influențata de bucataria balcanica, de germana, sarbeasca, italiana, turca, și maghiara, dar nu numai, știut fiind faptul ca diversitatea gusturilor și rafinamentul preparatelor din toate țarile lumii sunt apreciate de marii cunoscatori ai tradițiilor popoarelor.

Prin formarea sa daco-romana, cultura gastronomica a poporului roman a moștenit numeroase obiceiuri culinare: de la romani vine placinta, cuvant care a pastrat sensul inițial al termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de perișoare, grecii musaca, de la bulgari exista o larga varietate de mancaruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar șnițelul vine de la austrieci.

Unul dintre feluri de mancare tipic romanești este mamaliga. Aceasta este o fiertura de faina de porumb, cu sare și uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, branza in funcție de preparatul final obținut. Ea era folosita foarte des in alimentația țaranilor agricultori și a crescatorilor de animale și inlocuia painea care in perioada istorica pre-industriala era obținuta in gospodarie prin prelucrarea manuala. Foarte des in bucataria romaneasca se folosește carnea de porc, dar se consuma și carnea de vita, pui, oaie sau miel, precum și carne de vanat.

Praznicele randuite de Biserica au adus un aport deosebit in cultura gastronomica romaneasca, aducand o gama foarte bogata de bucate de sarbatoare. Specifice praznicelor sunt mancaruri precum carnați, caltaboși, piftia, cozonacul, sarmale. Mesele principale sunt micul dejun, pranzul și cina.
Micul dejun poate fi alcatuit din produse lactate: lapte, branza, iaurturi, branzeturi proaspete sau fermentate, cereale sau paine; produse din carne: salam, șunca, slanina; oua preparate fierte, omleta, ochiuri sau in diverse combinații cu legume și carne, fructe proaspete sau preparate sub forma de gemuri sau dulcețuri. Pentru persoanele care lucreaza pana tarziu dupa ora 17 micul dejun este necesar sa fie mai consistent, renunțanduse deseori la masa de pranz care se poate inlocui cu o gustare.

Pranzul obișnuit este alcatuit din trei feluri de mancare: ciorba sau supa, din carne și legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume, carne; felul doi mancare alcatuit din legume, sau legume și carne in diferite moduri de preparare, soteuri, mancaruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alcatuit din prajituri, placinte, fructe, tarte sau preparate din aluaturi și fructe. Pentru zilele de sarbatoare, duminica sau praznicele creștine, se adauga la masa de pranz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne insoțite de diverse sosuri, mezeluri, pateuri de carne, branzeturi sau preparate cu branza, placinte, merdenele, pateuri, și se adauga un desert mai bogat, cum ar fi cozonaci, prajituri, torturi, branzeturi cu fructe. Pentru copii in perioada de creștere (1-10 ani), adolescenți (14-17 ani) și persoanele in varsta (60-100 plus) conținutul meselor de peste zi se suplimenteaza cu o gustare la ora 10 dimineața, constand dintr-un pahar cu lapte, un iaurt mic, un pahar de suc de fructe, un fruct sau o felie de paine cu carne sau branza, și se adauga inca o gustare la ora 17 alcatuita dintr-un ceai sau un pahar cu lapte, 1-2 felii de paine cu unt, gem, cu preparate ușoare din aluaturi, lapte, carne sau fructe. Pentru creștinii care respecta posturile randuite de religia organizata, o atenție deosebita trebuie acordata aportului zilnic de calorii și vitamine, raportat la munca prestata și atenție deosebita pentru a inainta in rabdare și infranare, insoțiți de sfaturile medicului. Bucataria romaneasca ofera o gama bogata și variata de mancaruri și produse de post.

Cina are aceeași compunere ca și pranzul, insa se exclud in general alimentele a caror digestie presupune un efort indelungat pentru stomac, cum ar fi cele preparate cu maioneza, oua sau icre.

Mancaruri specifice romanesti de Craciun

Sarbatoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos sau Craciunul, reprezinta pentru poporul roman (in special cel Creștin Ortodox) un prilej de mare bucurie. Dupa postul Craciunului, perioada de infranare atat trupeasca cat și spirituala, dezlegarea la mancarea de dulce aduce dupa sine numeroase obiceiuri și un potpuriu de preparate din carne de porc și dulciuri de sarbatoare. Taierea porcului se face in ziua de Ignat. Din carne de porc, pentru praznicul Craciunului, se prepara slanina, carnați, cartaboși, toba, sarmale, friptura de porc, ciorba de oase. Dulciurile care sfarșesc masa de sarbatoare, sau cu care sunt omeniți oaspeții care calca pragul casei și colindatorii, sunt: cozonacul, placinta și lipiile. Toate aceste preparate prezinta diversificari in funcție de zona etnografica și sunt insoțite de bauturi specifice fiecarei zone: țuica, palinca, diverse vinuri.

Mancaruri specifice romanesti de Pasti

Masa tradiționala pentru Paști este alcatuita la creștinii romani din: drob de miel, ciorba de miel, friptura de miel, ca dulciuri se mananca cozonacul cu diverse umpluturi și pasca cu branza. Alaturi de aceste bucate se pregatesc oua roșii. Tradiția populara spune ca, la rastignirea lui Iisus Hristos, Maica Domnului a adus un coș cu oua pe care a vrut sa le dea paznicilor. Aceștia au refuzat darul, batjocorindu-L și mai mult pe Iisus. Plangand in hohote, Maica Domnului a lasat coșul la picioarele Rastignitului. Sangele, șiroind din trup, a impestrițat ouale. Uitandu-se la ele, Iisus Hristos a șoptit ca din acea zi toți creștinii vor vopsi oua roșii. In felul acesta, ouale roșii au devenit un simbol al invierii. Postul Paștelui, cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, presupune ca trecerea la mancaruri de dulce sa fie cumpatata și cu chibzuiala.

Bauturi

Bogația dealurilor și colinelor romanești aduce dupa sine recolte bogate de struguri și fructe precum: merele, prunele, cireșele, caisele, piersicile, corcodușele, vișinele. In Romania exista numeroase instituții specializate in obținerea vinurilor naturale și a bauturilor din fructe. Acestea insoțesc adeseori bogația meselor, mai ales in zilele de sarbatoare. Una dintre cele mai importante bautura este vinul, Romania avand o bogata tradiție in prepararea lui. Romania este al noualea mare producator mondial de vinuri, iar recent piața de export a inceput sa creasca. Se produc o mare gama de soiuri locale (Feteasca, Grasa, Tamaioasa) dar și universale (Riesling, Merlot, Sauvignon blanc, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Muscat Ottonel). Berea este și ea consumata cu placere de catre romani, insoțind adeseori alimente din bucataria tradiționala germana sau romaneasca. O alta bautura preferata de romani este țuica (rachiul de prune, palinca, obținute prin distilare), Romania fiind al doilea mare producator mondial de prune.

↑ Sari sus

Cand sa vizitati?

Bucurestiul si alte orase ale Romaniei sunt bine de vizitat in special primavara (aprilie-mai) si toamna (septembrie-octombrie) datorita climatului ideal. Sezonul turistic pe litoral incepe de la 1 Mai si se termina pe la jumatatea lui septembrie. Pentru pasionatii de ski, o vizita intr-una din statiunile din Carpati ar trebui programata in intervalul decembrie-martie…in functie si de zapada, bineinteles. Pensiunile din Maramures, Transilvania si Moldova sunt pline mai tot timpul anului, dar cu predilectie vara si in perioada sarbatorilor. Pentru o excursie in Delta Dunarii, lunile ideale sunt iunie si septembrie.



Recenziile turistilor

Calificativ 0 / 5 (bazat pe 0 calificative)

Nu exista recenzii din partea turistilor.

Fii primul care lasa recenzie

Fii primul care lasa o recenzie! Primesti +5 puncte (pentru o recenzie ce depaseste 75 de caractere)


Afla cum poti acumula puncte »


Impartaseste-ne parerea ta

0 caractere